2020-10-23

Spațiile verzi din clădiri ca remediu pentru efectele negative ale urbanizării nesustenabile

Procesul de urbanizare din cursul ultimelor decenii a fost realizat într-un ritm nebun, adesea fără o gândire prealabilă și într-un mod nesustenabil, ce nu a rămas fără impact asupra schimbărilor climatice. Cum influențează dezvoltarea rapidă a construcțiilor economia resurselor naturale din orașe și confortul vieții locuitorilor? În ce mod pot duce construcțiile verzi la ameliorarea microclimatului local?

Încă din anii 20 ai secolului XX una dintre cele mai cunoscute personalități ale arhitecturii mondiale, Le Corbusier, a publicat în revista „L’Esprit Nouveau” cele 5 puncte renumite ale arhitecturii moderne. Prin prisma filosofiei sale de proiectare, bazate pe trei elemente „soare, spațiu, verdeață”, a indicat direcția clară pentru construcțiile contemporane. El a formulat postulate care au rămas până în prezent un factor determinant al modernismului în arhitectură, adică utilizarea unei structuri de coloane care conferă ușurință clădirii, utilizarea ferestrelor orizontale cu benzi, crescând fluxul de lumină naturală în camere, utilizarea unui plan liber fără a împărți spațiul în camere închise, proiectarea fațadelor libere, precum și a acoperișurilor plate și transformarea lor în terase și grădini verzi.

Urbanizarea progresivă, manifestată prin boom-ul construcției observat în ultimele decenii, are consecințe negative. Suprafețele orașului au fost suprasigilate, crescând volumul și viteza scurgerilor de suprafață. Acest lucru, la rândul său, determină supraîncărcarea sistemului de canalizare și crește riscul de inundații. În același timp, nivelul apelor subterane este în continuă scădere, ceea ce coroborat cu factorii menționați mai sus înrăutățește microclimatul orașelor și, astfel, calitatea vieții locuitorilor. Un exemplu este formarea așa-numitelor insule urbane de căldură care degradează mediul înconjurător, sărăcesc peisajul urban și duc la creșteri semnificative ale consumului de apă și energie în perioadele de secetă. Urbanizarea ulterioară, care duce la o etanșare sporită a solului, conduce la un ciclu vicios de necesități de gestionare a apei și de gestionare a siguranței împotriva inundațiilor. Creșterile preconizate ale condițiilor meteorologice extreme, cum ar fi secetele prelungite sau precipitațiile abundente, ca efect al încălzirii globale, vor conduce la agravarea acestor probleme. 

Revenire la origini

Conceptul designului modern cu asigurarea spațiilor verzi este puternic vizibil în construcțiile comerciale ale secolului XXI, care, mai ales în ultimul deceniu, urmărește în mod constant trendurile ecologice, iar creatorii săi au stabilit standarde pro-climatice în industrie. Pe soclul arhitecturii moderne, alături de valorile estetice și funcționale, este plasat și criteriul de a fi prietenos cu mediul și oamenii. Datorită dezvoltării orașelor în armonie cu ecologia, sunt create noi tipuri de grădini urbane, adică acoperișuri verzi - încoronează corpul imobilelor moderne, reținând apa, ameliorând microclimatul din împrejurimi sau izolația fonică, devenind o casă pentru albine.

- Acoperișurile verzi contribuie la ameliorarea microclimatului local, reducând efectul așa-numitei Insule Urbane de Căldură. Temperatura aerului măsurată la 2m deasupra acoperișului verde este în medie mai joasă cu cca. 2 °C comparativ cu un acoperiș tradițional. În cazuri extreme, numai acoperișul cu învelitoare bituminoasă se poate încălzi până la o temperatură de 80 și chiar de 100 °C, în timp ce temperatura maximă a acoperișului verde este de 25-40 °C, în funcție de tipul acestuia. Astfel de instalații joacă de asemenea rol de termoizolație. Diferența de temperatură din interiorul încăperilor deasupra cărora se află un acoperiș verde și cele lipsite de acesta poate fi de 5 °C. Acest lucru se transpune în beneficii economice care pot fi calculate în sume concrete și care rezultă din economiile cu climatizarea sau încălzirea. Se estimează că reprezintă peste 19% din calculul total de consum de energie al clădirii. Acoperișurile verzi pot reține între 15 și 90% din apa pluvială. În plus, un strat de douăzeci de centimetri de substrat va înăbuși zgomotul de 50 decibeli, corespunzător zgomotului de birou – declară dr. ing. Marta Weber-Siwirska din cadrul Universității de Științele Naturii din Wrocław, președinte a Asociației Poloneze „Acoperișuri Verzi” și membru al consiliului de administrație al Organizației Mondiale a Infrastructurii Verzi WGIN.

Printre beneficiile rezultate din proiectarea grădinilor verzi pe acoperișurile clădirilor, trebuie menționată asigurarea biodiversității care condiționează existența umană. Prezența plantelor în mediul omului are un impact salvator asupra calității vieții zilnice: produc oxigen, absorb dioxidul de carbon, iar frunzele lor rețin factorii poluatori precum praful. Calculul este simplu – cu cât mai multe plante în spațiu, cu atât mai curat va fi aerul, pe care îl respirăm.

Soluții trendsetter

Mai mult de jumătate din clădirile care apar în Europa Centrală și de Est premiate cu certificate ecologice precum BREEAM sau LEED se află în Polonia. În multe dintre acestea au fost adaptate acoperișurile, terasele sau pereții fațadelor în grădini verzi. Cele mai multe astfel de construcții din Polonia apar datorită sistemelor dedicate din aluminiu.

Cel mai mare perete viu din Polonia poate fi admirat la Szczecin. Un fragment din fațada clădiriide birouri Posejdon (prima clădire de birouri și servicii din Polonia cu un consum de energie aproape de zero) a fost transformat în grădină verticală cu o înălțime de 15 metri. Peretele viu apărut într-un singur plan are o suprafață de 150 m2. În structura etanșă la apă, greu inflamabilă și care asigură condiții propice de vegetație pentru verdeață au fost plantate 6500 de plante. Clădirea, care a obținut nota Excellent în cadrul certificatului internațional BREEAM, are șansa să primească nota Outstanding în timpul noului audit efectuat după darea sa în folosință. Este o distincție deosebită pentru toate companiile implicate în realizarea investiției, mai ales că o parte semnificativă a acesteia are aproape 90 de ani.

Obținerea rezultatelor excelente în domeniul administrării energiei a fost posibilă datorită termoizolației proiectate și executate conform celor mai ridicate standarde. Unul dintre elementele cheie ale acesteia este sistemul de fațade din aluminiu ALUPROF MB-SR50N HI+ cu o zonă de izolație termică avansată structural. Utilizarea profilelor de aluminiu a permis compunerea de efect a sistemelor complete ale părții istorice a complexului cu fațada vitrificată menționată mai sus. Construcția clădirii setează noi standarde în sfera revitalizării clădirilor iconice. Exemplul clădirii Posejdon arată că acest lucru se poate face cu respectarea contextului istoric și cu grijă pentru mediul natural.

Un omagiu adus utilizatorilor și mediului

Următorul exemplu de imobil modern, în care proiectanții au asigurat spațiul verde utilizatorilor este Concordia Design din Wrocław. Clădirea a luat ființă în locul unei clădiri de cărămidă cu patru etaje de la sfârșitul anului 1845, singura din Insula Słodowa salvată după bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial. Provocării de revitalizare a clădirii istorice și de legare a acesteia cu partea nou proiectată, cu respectarea standardelor de conservare și de mediu, i-a făcut față perfect renumitul atelier olandez MVRDV. Ideea principală a investitorului a fost să mențină caracterul existent, deschis al Insulei Wyspa Słodowa și să construiască o comunitate Concordia Design în simbioză cu împrejurimile. Acest scop este realizat printre altele de vitrificările mari care dau impresia ștergerii graniței dintre interiorul și împrejurimile construcției. La cel mai înalt nivel, etajul 5 din Concordia Design Wrocław, se regăsește o terasă panoramică deschisă înconjurată de o balustradă din aluminiu și sticlă, din care se întinde priveliștea asupra părții vechi a orașului. În plus, în acest loc a fost așezat cel mai mare „perete verde” din Polonia, cu suprafața de 360 m2 din 10.000 de plante. 

În Concordia Design Wrocław sunt chiar doi pereți verzi. Unul mai mic în spațiul comun de coworking și unul mai mare pe terasă. Peretele verde de pe acoperișul clădirii face parte dintre cele mai mari din Polonia și include peste 10.000 de plante, întreținute tot timpul anului. A devenit el însuși o atracție turistică. Oaspeții noștri îl admiră și își fac mereu poze pe fundalul acestuia, pe care le postează pe social media – zâmbește Michał Karbowiak, community manager Concordia Design Wrocław.

În clădire au fost utilizate soluții moderne cu economisire de energie – iluminat LED cu posibilitatea de intensificare a luminii, BMS, sistem de încălzire care permite adaptarea consumului de energie la nevoia reală sau tâmplăria de aluminiu dedicată acestei construcții. Pereții de sticlă ai clădirii au fost fabricați cu utilizarea sistemului de fațadă semi-structurală - ALUPROF MB-SR50N Efekt.

Ferestrele și ușile din Concordia Design Wrocław au apărut pe baza sistemului ALUPROF MB-86SI. Vitrificările mari au fost montate pe toată fațada clădirii. În proiect s-a reușit utilizarea acestora atât în partea modernă, cât și cea refăcută, istorică, a Concordia Design, creând ferestre clasice cu șprosuri. Printre avantajele sistemului MB-86 se numără nivelul foarte bun de izolare termică, precum și rezistența ridicată a profilelor, care permite executarea structurilor de dimensiuni și greutate mare, cu respectarea parametrilor perfecți de permeabilitate a aerului. 

O luncă vastă în centrul metropolei din Silezia

Una dintre formele mai interesante de utilizare a spațiului verde într-o clădire de utilitate publică poate fi observată pe acoperișul Centrului Internațional de Conferințe din Katowice. Clădirea a apărut pe terenul revitalizat al fostei mine „Katowice”. Se află în inima cartierului orașului denumită Zona Culturii, chiar lângă Spodek, Muzeul Sileziei și sediul Orchestrei Naționale Simfonice a Radioului Polonez (NOSPR).

Dominanta arhitecturală MCK a devenit acoperișul verde care coboară pe o vale înierbată. Acoperișul acum recunoscut pe scară largă se caracterizează printr-o geometrie multi-curbată și o întindere de până la 30 m. Întregul versant este o suprafață utilitară, care trebuia să suporte sarcini mari, iar aceasta a fost o provocare structurală importantă pentru proiectanții și executanții implicați în construcția clădirii. Fragmentul inferior al acoperișului, așa-numita vale, o cale care rulează pe diagonala aleii, pe care locuitorii și turiștii pot trece, începând din piața din fața Spodekului și până aproape de clădirea NOSPR. Se află aici și puncte panoramice, din care vizitatorii pot admira panorama capitalei Sileziei Superioare.

Fațada MCK a fost acoperită cu o plasă neagră de metal expandat, care asigură o protecție împotriva excesului de lumină solară și totodată nu limitează vederea asupra împrejurimilor, garantată de vitrificările mari. În clădire a fost folosit sistemul de pereți montant-traversă ALUPROF MB-SR50N, care permite construirea fațadelor cu linii de separare înguste vizibile, asigurând totodată durabilitatea și rezistența structurii. A doua soluție utilizată este sistemul de ferestre și uși ALUPROF MB-70HI care garantează o foarte bună izolație termică și fonică.

Verdele în orașe - viitorul construcțiilor

În numeroase orașe europene există obligația de a construi acoperișuri verzi pe clădirile nou apărute și în timpul renovărilor clădirilor existente. În epoca schimbărilor climatice și a cerințelor introduse în multe țări, spațiile verzi reprezintă viitorul absolut și inevitabil al construcțiilor.